Inscriere voluntari la Festivalul Luminii 2017

  • 0

  • 0

Viața de camp

Vara aceasta a fost cu siguranță una foarte activă pentru cercetașii din Centrul Local Oradea. S-au înregistrat peste 150 de înscrieri la campuri locale, naționale sau chiar internaționale. De la lupișori și până la seniori și lideri, cu toții au luat parte în programe educative având la bază metoda Scout și educația nonformală. Menite să învețe tinerii cum pot contribui în a crea o lume mai bună, activitățile și-au pus amprenta asupra participanților. În acest sens, câțiva exploratori au decis să împărtășească experiențele trăite în campurile verii 2016. Puteți afla povești interesante despre viața de camp citind articolele următoare. Spor la lectură și sperăm să vă inspire pe viitor!

DariaDaria, 14 ani:

“Campul de Centru Local a însemnat pentru mine o provocare, o experiență pe care mă bucur că am avut-o. Să ajungem la locație, să ne găsim lemne, să gătim și să instalăm cortul au contribuit la această mare aventură, alături de traseul pe Cheile Galbenei. Cred că acest camp a fost foarte important pentru mine și cred că a ajutat la trecerea mea la Exploratori și, cel mai important, mi-am făcut noi prieteni și am colaborat bine, ca și o echipă. Pentru cei ce nu au fost, vreau să le sugerez să participe la cât mai multe tabere și la voluntariat pentru că asta înseamnă să câștigi experiență prin practică, să te distrezi și să cunoști persoane noi.”

picture1Lea, 16 ani:

“Pentru mine Campul de Centru Local (CCL) a fost una dintre cele mai frumoase experiențe! Nu mi-am dorit să mai plec. Atmosfera, prietenii, activitățile, mi s-au părut super faine!!! Cum am spus-o de multe ori, cercetașii îmi sunt ca o familie și mă bucur foarte mult că am creat prietenii și legături cu atât de multe persoane minunate! De abia aștept următorul CCL!”

Raul, 18 ani:

“Plecând dintr-o lume tot mai agitată, unde cotidianul devine un marș tot mai greoi, odată cu scurgerea numărului de kilometri rămași până la destinație, simți cum magia acestui loc te învăluie: betonul bătrân se transformă în peisajele mioritice din basme, verdeața îți umple privirea și aerul îți răscolește corpul. Acesta este sentimentul avut când ajungi în acest sătuc minunat, Nocrich. Cu toate că este 14102485_1142848972454669_1193590893272827653_nprima ediție la care particip, sunt îndrăgostit de zonă și de acest camp, mai ales de tema acestuia, “Live the culture”. Am petrecut doar 10 zile alături de oameni minunați din toate colțurile lumii, dar au fost destule încât să gust din cultura fiecăruia, atât la propriu, având o zi în care fiecare dintre țările prezente se întreceau în tainele culinare, cât și la figurat, trăind o parte din cultura Albatros și împărtășind tradiții și obiceiuri prin activități, cântece sau simple discuții. A fost minunat, și sunt convins că la fel va fi mereu. Locul acela are magia lui și oamenii care se ocupă de această tabără, știu bine ce au de făcut.”

Paula, 16 ani:

“La Nocrich a fost foarte frumos! Fiind primul meu C.A.M.P. de Nocrich sunt foarte mulțumită! Am avut parte de experiențe noi, am învățat lucruri noi și, cel mai important pentru mine, mi-am făcu13975430_1139722499433983_8344619211381836759_ot prieteni noi cu care mă înțeleg foarte bine și ținem în continuare legătura. Faptul că am reușit să cunosc cercetași din alte orașe, dar și din alte țări, mă bucură și mai tare. Abia aștept următorul C.A.M.P. de Nocrich. Mi-e dor de lumea de acolo. Tot vara aceasta am mai avut o experiență internaționale, adică vizita a 31 cercetași francezi. Mi-a făcut mare plăcere să stau cu ei, să îi cunosc, să mă joc cu ei, să vorbesc cu ei într-o engleză-franceză-română-semne. Au fost foarte deschiși, entuziasmați și prietenoși. Da, îmi este și de ei  extrem de dor!”

Alexandra, 16 ani:

“Aventura cu francezii a fost super! Aici mă refer la vizita grupului de cercetași francezi. Am cunoscut o mulțime de oameni minunați (31 mai exact) alături de care împărtășesc multe amintiri dragi. Am avut multe momente frumoase, dar preferat14021543_1401460219869617_4319802244975451379_nul meu a fost cu siguranță întoarcerea lor din Padiș deoarece am văzut că au fost foarte fericiți să ne revadă. Plus că mai apoi i-am și răcorit cu o bătaie cu apă ca la carte! Singurul lucru mai dificil a fost faptul că ei nu vorbesc engleza prea bine așa că a trebuit să găsim soluții ca să ne înțelegem, să comunicăm mai bine. Bineînțeles că am scos-o la capăt!
Pe scurt, a fost o experiență minunată și am legat prietenii frumoase. Abia aștept să le facem o vizită cândva, ca să avem ocazia să ne revedem.”

14045664_1404393616242944_8659528967022814421_nVictor, 15 ani:

“CEJ (Central European Jamboree) 2016 Polonia a fost campul internațional în care cercetașii orădeni, alături de restul contigentului român, s-au bucurat de experiența plăcută a unei jamboree. Printre participanți m-am regăsit și eu. Am avut parte de activități plăcute, oferinduni-se ocazia de a socializa cu cercetasi străini, din Ungaria și Serbia până în Portugalia și Egipt. Am participat la activități diverse: jocuri în camp cu patrule mixte (formate din cercetași din mai multe țări) și chiar un hike pe ploaie. A fost o jamboree distractivă, în care am învățat lucruri diversificate, am obținut eșarfe rare și, bineînțeles, ne-am cunoscut unii pe alții. La toate acestea se adaugă și faptul că am vizitat și ne-am lăsat amprenta asupra unui oraș important din Polonia: Wroclaw = “European Capital of Culture”.”

Maria, 17 ani:

“Împreună cu cei 88 de români care au participat la Jamboreea Central-Europeană din Polonia, pe data de 3 august am pornit spre un oraș foarte simpatic numit Wroclaw. Cred că pentru majoritatea care nu au participat în vreo jamboree experiența are să fie ”oau”. Nu, nu am mai stat niciodată în aceași sală cu 1500 de oam13907159_1404393706242935_2530335699445605386_nenii la micul dejun, prânz sau cină, n-am mai cunoscut libanezi, irlanedezi, cehi, polonezi, ruși, muntenegreni, egipteni, turci sau alte naționalități prezente la acest eveniment, n-am mai jucat niciodată un joc de echipă atât de complex. A fost interesant să comunic cu un cercetaș ceh, care nu știa engleză, așa că ne-am exprimat prin desene pe mână. De menționat că ce știa el despre România erau mașinile Aro. Am avut parte de Scout Talent Show, unde s-a remarcat un cercetaș polonez care a jonglat extraordinar. Am avut și o zi de „scout service”, unde am făcut muncă pentru comunitate. The International Day a fost ziua în care fiecare țară a avut un stand cu mâncare și muzică tradițională; la noi au primit și o provocare: pentru a primi un abțibild trebuiau să danseze Brașoveanca sau dansul cercetășesc. Una din zilele mele preferate a fost când am avut City Quest-ul. Aveam o hartă cu diferite punc13920678_1404393889576250_7922814879040720255_nte marcate prin Wroclaw unde trebuia să ajungem, în ziua aceea am fost cucerită de oraș! Deschiderea și închiderea jamboreei m-au surprins foarte tare pentru că aduseseră o trupă de jongleri cu focul, la încheiere am cântat imnul jamboreei. Da, m-as mai duce într-o jamboree și cred că cel mai important lucru pe care aș vrea să-l spun e că grupul nostru micuț de orădeni împreună cu târg-mureșenii și cea mai dragă craioveancă au făcut totul! Fără oamenii de genul ăsta jamboreea nu ar fi însemnat niciodată la fel de mult pentru mine.”

 

 


  • 0

Căutare

Articole mai vechi